plm 5

Stii ca totul renaste ? Ca dupa lungul somn, totul prinde viata ? Ca dupa lunile anoste de iarna, putem sa zburdam iar prin iarba de afara ? Ca putem sa fugim ? Oriunde. Prinde-ma de mana si acopera-ti ochii. Libera in mainile mele. Paseste cu incredere. Sunt langa tine. Asculta. Soaptele. Simte. Buzele. Atinge-mi sufletul, alina-mi dorinta si umple-mi imbratisarea. Si cand iti dau drumul, tu ma gasesti, caci mult am cautat si departe am privit fara sa stiu ca implinirea te gaseste ea. Si mult am patimit si departe m-am aflat cautand predilectul, fara sa stiu ca fericirea o aduci tu.

Un cantec. Al nostru. Caci doar tu esti a mea iar restul sunt ale noastre. Ale noastre sunt anotimpurile. pentru ca vara tu imi alungi toropeala si imi sadesti racoare in trup cand ma sorbi duios. Pentru ca toamna ploua cu inimioare si atingeri calai. Pentru ca iarna tu esti caldura mea iar fulgii astern povestea noastra de an nou.

~ de fdt16 pe decembrie 13, 2009.